Articol postat la data de: 3 Aug. 2020
Cum se încheie un contract de arendă. Sfatul avocatului pentru arendașii și proprietarii de terenuri agricole
Sectorul agricol românesc joacă un rol important în contextul actual al economiei de piață, în acest domeniu contractul de arendare având o deosebită importanță practică. Tocmai de aceea, pornind de la general la concret, în scopul unei informări avizate, dorim a trasa ideile principale și implicațiile acestui angajament bi sau multipartit, specific domeniului agricol.
Ce trebuie știut despre contractul de arendă? – chestiuni de ordin general
Contractul de arendă își are reglementarea în art. 1836 si urmatoarele din Codul Civil, completat cu normele legale privind locațiunea. Ca varietate a contractului de locațiune, arenda presupune exploatarea pe o perioadă de timp a bunurilor agricole, contra unui preț, numit arendă, stabilit prin contractul de arendare încheiat între proprietarul, uzufructuarul sau alt deținător legal al bunurilor agricole, în calitate de arendator, și locatar, în calitate de arendaș.
Acest tip de contract poate fi încheiat între persoane fizice și/sau juridice. De regulă, contractul se încheie personal de către aceia care doresc să încheie acest act. Sunt însă cazuri în care aceste persoane, din anumite motive, nu pot participa la perfectarea contractului. În asemenea situații, apare necesitatea înlocuirii persoanei ce dorește încheierea contractului cu o alta, care ar putea încheia respectivul document. Reprezentantul acționează ca un intermediar între părțile care încheie actul juridic. Prin aceast demers, actul produce efectele asupra reprezentatului, ca și cum acesta ar fi participat la încheierea actului respectiv, deoarece actul juridic se încheie în numele și pe seama lui. Atât arendatorul, cat și arendașul pot, așadar, să împuternicească o terță persoană pentru încheierea contractului de arendare în numele și pe seama acestora.
Prețul acestui tip de contract poartă denumirea de arendă și poate fi exprimat atât în bani, cât și în produse/fructe (ele însemnând tot ceea ce un lucru produce în mod periodic – au această calitate, spre exemplu, recoltele), în conformitate cu voința părților, care stabilesc modalitățile și termenul până la care această obligație de plată trebuie îndeplinită.
Contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, în caz contrar acesta fiind lovit de nulitate absolută și implicit nevalabil. Forma scrisă a acestuia poate însemna întocmirea unui înscris sub semnătură privată sau a unui înscris autentic, la notarul public.
Pot fi arendate atât bunurile mobile, cât și cele imobile. În acest sens, art. 1.836 Cod Civil enumeră exemplificativ următoarele: terenuri cu destinație agricolă, animalele, construcțiile de orice fel, mașinile, utilajele, precum și alte asemenea bunuri destinate exploatării agricole. Astfel, dacă folosința bunurilor din categoria celor prevăzute mai sus este transmisă cu titlu oneros, dar în alt scop decât cel al producției sau exploatării agricole, convenția nu poate fi supusă regulilor contractului de arendare.
Actuala reglementare subordonează cerința de valabilitate a contractului doar de forma sa scrisă, fie ea sub semnătură privată, fie autentică. În viziunea noilor dispoziții, înregistrarea contractului la consiliul local reprezintă doar un mijloc de exercitare al unui control eficient de evidență al autorităților publice asupra modului de exploatare a bunurilor agricole și de percepere a impozitului agricol. Această înregistrare va fi făcută la cererea și pe cheltuiala arendașului, părţile contractante putând stipula în contract şi o altă modalitate de suportare a acestor cheltuieli.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.
Sursa: https://agrointel.ro/
Ce trebuie știut despre contractul de arendă? – chestiuni de ordin general
Contractul de arendă își are reglementarea în art. 1836 si urmatoarele din Codul Civil, completat cu normele legale privind locațiunea. Ca varietate a contractului de locațiune, arenda presupune exploatarea pe o perioadă de timp a bunurilor agricole, contra unui preț, numit arendă, stabilit prin contractul de arendare încheiat între proprietarul, uzufructuarul sau alt deținător legal al bunurilor agricole, în calitate de arendator, și locatar, în calitate de arendaș.
Acest tip de contract poate fi încheiat între persoane fizice și/sau juridice. De regulă, contractul se încheie personal de către aceia care doresc să încheie acest act. Sunt însă cazuri în care aceste persoane, din anumite motive, nu pot participa la perfectarea contractului. În asemenea situații, apare necesitatea înlocuirii persoanei ce dorește încheierea contractului cu o alta, care ar putea încheia respectivul document. Reprezentantul acționează ca un intermediar între părțile care încheie actul juridic. Prin aceast demers, actul produce efectele asupra reprezentatului, ca și cum acesta ar fi participat la încheierea actului respectiv, deoarece actul juridic se încheie în numele și pe seama lui. Atât arendatorul, cat și arendașul pot, așadar, să împuternicească o terță persoană pentru încheierea contractului de arendare în numele și pe seama acestora.
Prețul acestui tip de contract poartă denumirea de arendă și poate fi exprimat atât în bani, cât și în produse/fructe (ele însemnând tot ceea ce un lucru produce în mod periodic – au această calitate, spre exemplu, recoltele), în conformitate cu voința părților, care stabilesc modalitățile și termenul până la care această obligație de plată trebuie îndeplinită.
Contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, în caz contrar acesta fiind lovit de nulitate absolută și implicit nevalabil. Forma scrisă a acestuia poate însemna întocmirea unui înscris sub semnătură privată sau a unui înscris autentic, la notarul public.
Pot fi arendate atât bunurile mobile, cât și cele imobile. În acest sens, art. 1.836 Cod Civil enumeră exemplificativ următoarele: terenuri cu destinație agricolă, animalele, construcțiile de orice fel, mașinile, utilajele, precum și alte asemenea bunuri destinate exploatării agricole. Astfel, dacă folosința bunurilor din categoria celor prevăzute mai sus este transmisă cu titlu oneros, dar în alt scop decât cel al producției sau exploatării agricole, convenția nu poate fi supusă regulilor contractului de arendare.
Unde trebuie înregistrat contractul de arendă?
În vechea reglementare a contractului de arendă, respectiv în Legea nr. 16/1994, cerința formei scrise a contractului și înregistrarea sa la consiliul/consiliile locale reprezentau condițiile pentru ca acesta să fie încheiat în mod valabil, îndeplinindu-se astfel și cerințele de opozabilitate, contractul fiind adus la cunoștința terțelor persoane sau a instituțiilor interesate.Actuala reglementare subordonează cerința de valabilitate a contractului doar de forma sa scrisă, fie ea sub semnătură privată, fie autentică. În viziunea noilor dispoziții, înregistrarea contractului la consiliul local reprezintă doar un mijloc de exercitare al unui control eficient de evidență al autorităților publice asupra modului de exploatare a bunurilor agricole și de percepere a impozitului agricol. Această înregistrare va fi făcută la cererea și pe cheltuiala arendașului, părţile contractante putând stipula în contract şi o altă modalitate de suportare a acestor cheltuieli.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.
Sursa: https://agrointel.ro/
Categorii
Social
